Prevenție
Ce este prevenția?
Prevenția sau profilaxia reprezintă totalitatea intervențiilor care au ca scop îndepărtărea riscurilor și amenintărilor ce pot afecta sănătatea. Aceste intervenții pot fi diverse: informative, educative, schimbătoare de atitudini, proceduri, tratamente, vaccinări, etc. Evoluția naturală a unei boli se clasifică în cinci etape: subiacentă, susceptibilă, subclinică, clinică și recuperare/invaliditate/deces. Măsurile de sănătate preventivă corespunzătoare au fost grupate în etape similare pentru a viza prevenirea acestora. Aceste etape preventive sunt: prevenția primordială, prevenția primară, prevenția secundară, prevenția terțiară și prevenția cuaternară. Combinate, aceste strategii nu urmăresc doar prevenirea apariției bolii prin reducerea riscului, ci și a complicațiilor care pot apărea pe parcursul unei boli deja manifestate.
Beneficiile prevenției
Este mai ușoară decât tratarea
Costă mai puțin decât tratarea
Poate avea efecte rapide
Nu are efecte adverse
Prevenția primordială
În 1978, a fost descrisă ca cea mai recentă completare la strategiile preventive. Constă în reducerea factorilor de risc care vizează o întreagă populație punând accentul pe condițiile sociale și de mediu. Astfel de măsuri sunt de obicei promovate prin legi și politici naționale. Deoarece prevenirea primordială este cea mai timpurie modalitate de prevenire, este adesea destinată copiilor ca să scadă cât de mult posibil expunerea la risc. Prevenția primordială vizează stadiul de bază al bolii naturale prin țintirea condițiilor sociale de bază care promovează debutul bolii. Un exemplu include îmbunătățirea accesului la trotuare sigure și spații verzi pentru a promova activitatea fizică, care, la randul sau, scade factorii de risc pentru obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 etc.
Prevenția primară
Prevenția primară constă în aplicarea unor măsuri care vizează o populație sau un individ susceptibil. Scopul prevenției primare este de a preveni însăși apariția unei boli și se adresează indivizilor sănătoși. De obicei, instituie activități care limitează expunerea la risc sau cresc imunitatea indivizilor expuși riscului pentru a preveni ca o boală să progreseze către etapa subclinică. De exemplu, imunizările sunt o formă de prevenție primară.
Prevenția secundară
Prevenția secundară pune accent pe depistarea precoce a bolii, iar ținta sa este este reprezentată de indivizii cu aspect sănătos, cu forme subclinice ale bolii. Boala subclinica constă în modificări patologice, dar fără simptome evidente care pot fi diagnosticate în cadrul unei vizite la medic. Prevenția secundară apare adesea sub formă de screening-uri. De exemplu, testul Babeș - Papanicolau este o formă de prevnție secundară care are ca scop diagnosticarea cancerului de col uterin în starea sa subclinică, înainte de progresie.
Prevenția terțiară
Prevenția terțiară vizează atât stadiile clinice cât și consecințele unei boli. Este implementată la pacienții simptomatici și are ca scop reducerea severității bolii, precum și a oricăror sechele asociate. În timp ce prevenirea secundară urmărește să prevină apariția bolii, prevenirea terțiară urmărește să reducă efectele bolii care deja s-a instalat la un individ. Formele de prevenție terțiară sunt de obicei eforturile de reabilitare medicală și grupurile de suport.
Prevenția cuaternară
Prevenția quaternară se referă la acțiunile întreprinse pentru a proteja indivizii (persoane/pacienți) de intervenții medicale care au probabilitatea de a provoca mai mult rău decât bine. Reprezintă prevenirea efectelor adverse ale tratamentelor care nu dau rezultatele așteptate.
Recomandări practice
- Mamografia pentru diagnosticarea timpurie a cancerului la sân
- Testul Babeș - Papanicolau pentru prevenirea cancerului de col uterin
PENTRU BĂRBAȚI:
- Testul PSA pentru prevenirea cancerului de prostată
- Examen urologic pentru diagnosticarea timpurie a patologiilor specifice
PENTRU FEMEI ȘI BĂRBAȚI:
- Măsurarea tensiunii arteriale și verificarea nivelul colesterolului pentru prevenirea atacurilor de cord sau a accidentelor vasculare cerebrale
- Analize de sânge pentru diagnosticarea timpurie a diabetului zaharat
- Ecografie abdominală pentru depistarea timpurie a unei game largi de afecțiuni și disfuncții
- Ecografie cardiacă Doppler pentru prevenirea problemelor fluxului de sânge și ale presiunii sângelui în arterele care pleacî de la inimă
Dacă ai venit la mine ca pacient, nu voi avea pretenția la momentul întâlnirii noastre să treci printr-un consult. Va fi mai mult o discuție, ca eu sa imi pot face o idee despre tine, despre istoricul tău, iar asta se poate realiza foarte ușor și la distanță. Am un numar de persoane care-mi sunt pacienți, printre care și prieteni care locuiesc în alte țări și de multe ori mi se solicită opinia medicală cu privire la diversele probleme de sănătate cu care aceștia se confruntă. Îmi este ușor să explic și să ofer o soluție. Ceea ce ne-a învățat pandemia este că aproximativ jumătate dintre problemele de sănătate pot fi rezolvate la distanță. Daca problema se accentuează dupa prima noastra discutie, atunci va fi nevoie de un consult clinic. Iar daca nu este suficient un consult, vom face investigații mai amănunțite.